În ultimele două decenii, mortalitatea prin cancer a fost în declin, cea mai importantă scădere a ratei de deces fiind înregistrată în cazul cancerului pulmonar. Dacă acum 10 ani pacienții diagnosticați cu neoplasm pulmonar avansat nu trăiau mai mult de 6-12 luni, astăzi supraviețuirea se măsoară în ani. 1 din 4 pacienți supraviețuiește astăzi peste 5 ani datorită introducerii terapiilor inovatoare. Începând cu 2015, progresele realizate în cercetarea cancerului pulmonar le-au depășit pe cele din ultima jumătate de secol. O schimbare majoră e reprezentată de progresele în ceea ce privește diagnosticul de precizie și tratamentele ghidate de particularitățile moleculare și imunologice.
Citește documentul
Terapia genică implică modificarea genetică directă a celulelor unei persoane pentru a atinge un scop terapeutic. Conform FDA (Food and Drug Administration), terapia genică are ca scop modificarea expresiei unei gene sau influențarea proprietăților biologice ale celulelor cu scopul de a trata sau a vindeca o boală. Modificarea genetică implică transferul de material genetic (de obicei ADN), dar într-un sens mai larg, în categoria terapiilor genice pot intra și oligonucleotidele sau terapiile bazate pe ARN. Tehnicile de editare genomică de tipul CRISPR-Cas permit modificări moleculare directe de mare precizie care pot corecta genele, însă cercetările sunt abia la început.
Citește documentul
Datorită progreselor științifice, înțelegerea cancerului a trecut de la o afecțiune incurabilă la un spectru de boli caracterizate prin modificări moleculare specifice, comportamente clinice diferite și răspunsuri diferite la tratamentele sistemice. Cancerul de sân reprezintă una dintre poveștile de succes - în ultimii 20 de ani, mortalitatea determinată de acest tip de cancer este în scădere ca rezultat al programelor de screening, diagnosticului de precizie și noilor opțiuni terapeutice, atât în stadiul localizat, cât și în cancerul de sân metastatic.
Citește documentul
We are witnessing an "iron curtain of vaccination" in Europe, rooted in a common historical background of CEE countries. Vaccination started at the same time, with enough doses, in every Member State. It was unprecedented. One year and a half since the Covid-19 vaccination campaigns started, the East-West divide is very large. Vaccine hesitancy is higher in CEE compared to Western Member States not just for Covid-19 vaccination, but also for other vaccine types (e.g., HPV). CEE countries have experienced one of the highest mortality and fatality rates from Covid-19, an indicator of vulnerable health systems inadequately prepared to respond to the pandemic crisis (highlighted for many years in the European Semester).
Read the report
The Centre for Innovation in Medicine welcomed the invitation of the European Commission to contribute to the public consultation to strengthen Member States’ action against AMR in the area of public health. Our first reccomendation is To prioritise the social innovations when creating communication campaigns for prevention of antibiotics use and to asses periodically, on multiple layers the attitudes, perceptions and behaviours of the citizens with regards to antibiotic consumption, identifying vulnerable groups. These are essential for building a new model of personalised communication, education and engagement for reducing the risk of AMR.
Read the document
The evidence presented in this report allows us to formulate a set of policy recommendations that cover the diagnostic and treatment process informed by biomarker testis. The economic evaluation of the relative economic impact of biomarker testing in Romania, both in terms of what they would contribute to minimize in terms of economic losses, and in terms of the potential budgetary impact of a national program suggests a very clear logic of economic efficiency. Our estimates show that on average, the total gross-value added lost in the Romanian economy related to lung cancer prevalence in the next decade is estimated at 177 mil. EUR per year. Only the diagnostic period for lung cancer patients brings about approximately 71 mil. EUR loss in productivity and forgone fiscal revenues every year. At current prices, the annual average annual budgetary cost for biomarker testing in the case of non-small lung cancer patients is about 9 mil. EUR. Reflexive biomarker testing which could make a substantial contribution towards diminishing the economic losses incurred in the national economy in the diagnostic period of lung cancer patients.
Read the document
“Science and innovation do not stop because the war has begun. Nor will we stop” – Dr. Marius Geantă, President
The war in Ukraine, overlapping with the health crisis caused by the pandemic, changed our lives overnight, once again. The period of pandemic calm (perhaps even of transition to the endemic phase) that we had been waiting for and anticipating after the Omicron wave was brutally replaced by the noise of war.
We are all rediscovering the fear and the uncertainties of just two years ago, from the first days of the pandemic. We have a health crisis, but it is completely different from the pandemic health crisis. Naturally, not only health, but individual safety, from all points of view, has become and is now our main concern.
Read the
On the 7th of February 2022, the Center for Innovation in Medicine, in partnership with the Health Committee of the Romanian Parliament, organized a high-level event focused on the opportunities to implement the cancer agenda in Romania. The event follows the launch of the Romanian Beating Cancer Plan, on January 19th, during an event hosted by the Romanian President Klaus Iohannis.
The discussions revolved around the research and innovation agenda of the Horizon Europe Cancer Mission, its coordination with the Europe’s Cancer Beating Plan and opportunities for implementation at the National level.
The objective of the event was to have an overview of different mechanisms and funding instruments for implementing the Cancer Mission recommendations in Romania and to discuss the broader Horizon Europe opportunities and synergies with the Romanian Recovery and Resilience Plan and Cohesion Funds as well as with other Multiannual Financial Framework programs.
Capacitatea de secvențiere a genomului cancerului a condus la identificarea de mutații driver, la înțelegerea relației dintre diferite clone celulare în timp și spațiu, demonstrând faptul că heterogenitatea entităților cunoscute sub denumirea de cancer determină provocări în identificarea unor tratamente eficiente.
În 2017, FDA a aprobat pentru pentru prima dată o terapie oncologică pentru o indicație independentă de localizarea tumorii (tumor agnostic) - pembrolizumab, o imunoterapie anti-PD1. În următorii doi ani, au fost aprobate încă două terapii - larotrectinib și entrectinib – pentru tumorile care prezintă fuziuni NTRK, independent de localizare.
Terapiile de tip tumor agnostic sunt diferite de tratamentele oncologice clasice, acestea având ca țintă anomalii genomice, indiferent de organul și țesutul în care se identifică tumora. Asigurarea accesului pacienților la terapii inovatoare implică transformări pe mai multe planuri: infrastructura pentru diagnostic, mecanismele de acces și rambursare, ghiduri, informare.
În fecare an, în România sunt diagnosticate în jur de 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, reprezentând circa 13% din totalul cazurilor noi de cancer. Supraviețuirea la 5 ani a pacienților cu cancer pulmonar din România este de doar 10%, în timp ce în țările vestice acest procent este dublu.
Atunci când ne gândim la cancerul pulmonar, avem în minte o singură boală. Totuși, această maladie nu este unitară, ci există mai multe tipuri de cancer pulmonar, definite prin profile moleculare specifice (biomarkeri), care au în comun dezvoltarea la nivelul aceluiași organ. Diagnosticul de precizie este important, deoarece fiecare tip de cancer pulmonar astfel definit poate primi un tratament specific, crescând speranța de viață și calitatea vieții, inclusiv prin diminuarea efectelor adverse ale medicamentelor.
Citește documentul
Ca urmare a îmbătrânirii populației, creșterii supraviețuirii persoanelor cu boli cardiovasculare (BCV) și creșterii influenței factorilor de risc, prevalența insuficienței cardiace (IC) este în creștere, reprezentând principală cauză de spitalizare la nivel global.
În Europa, BCV determină aproape jumătate din decesele înregistrate anual2. Speranța de viață a pacienților cu IC este mai redusă decât în cazul celor mai multe forme de cancer. Probabilitatea medie de supraviețuire peste zece ani a unui pacient cu insuficiență cardiacă este de 20%, conform datelor Societății Române de Cardiologie.
Citește documentul
Carta albă a Terapiilor Celulare materializează angajamentul ferm pentru asigurarea accesului pacienților români la cele mai avansate progrese
științifice și la cele mai eficiente terapii personalizate disponibile la momentul actual la nivel mondial.
Scopul ei fundamental este de a stabili un set integrat și cuprinzător de măsuri și acțiuni pe termen mediu și lung în domeniul producției, rambursării, administrării către pacienți, urmăririi de farmacovigilență și a rezultatului medical pentru terapiile celulare în România, menite să asigure că pacienții români vor beneficia de aceste terapii în condiții optime, la cel mai înalt nivel medical, științific și al profilului de siguranță farmaceutică.
Carta albă a Terapiilor Genice materializează angajamentul ferm pentru asigurarea accesului pacienților români la cele mai avansate progrese
științifice și la cele mai eficiente terapii personalizate disponibile la momentul actual la nivel mondial.
În vederea implementării terapiilor genice în sistemul de sănătate din România, am propus un set de măsuri care vizează crearea unui sistem integrat
pentru facilitarea accesului sustenabil al pacienților români. În principiu, am recomandat stabilirea unei căi distincte de acces, adecvate pentru
specificul terapiilor genice - stabilirea prețului, evaluarea HTA, modalitatea de contractare cu CNAS - luând în considerare caracterul unic din punct de vedere științific, logistic și medical.
Comisia Europeană recomandă ca Statele Membre să ajungă la o capacitate de secvențiere de cel puțin 5% dintre probele pozitive Covid-19. Conform recomandărilor Comisiei Europene, România ar trebui să realizeze între 5.000 și 10.000 de secvențieri pe lună. Recomandăm implementarea unui sistem de supraveghere prin secvențiere genomică a virusului SARS-CoV-2, la nivel național, coordonat de un Centru Național de Date și Analiză Genomică pentru Sănătatea Publică.
Setarea Centrului Național de Date și Analiză Genomică pentru Sănătatea Publică este în linie cu solicitările Comisiei Europene privitoare la tranziția digitală din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Comisiei Europene și cu recomandările European Semester (“Consiliul RECOMANDĂ ca, în 2020 și în 2021, ……..România să întreprindă acțiuni astfel încât: Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția ecologică și digitală, în special către ……. infrastructura de servicii digitale”).
Citește documentul
Cu fiecare an, sănătatea și medicina pătrund din ce în ce mai profund în epoca preciziei, a personalizării, a sofisticării și a înaltei definiții. Așa cum rezoluția televizoarelor a ajuns acum la nivelul de 4K, pornind de la ecranul mic și alb-negru din urmă cu trei decade, tot așa dezvoltarea tehnologiilor și proiectelor de cercetare în biotehnologie ne pun în fața unui tablou deopotrivă complex și plin de provocări, dar și de oportunități, care au fost aduse în atenția publicului cu atât mai mult de pandemia Covid-19.
Raportul State of Innovation 2020, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină, arată progresele în medicină care au determinat re-gândirea unor boli sau abordări diagnostice și terapeutice, formulând în același timp propuneri pentru implementarea acestor inovații în sistemul de sănătate din România, prin Strategia Națională de Sănătate 2021-2027.
Citește Raportul State of Innovation 2020
COVID-19 pointed to the need to transform the way the European Union relates to health. Although the Treaty of the European Union considers public health to be an area of competence of the Member States, mechanisms must be identified whereby health-related themes can benefit from more coordination, exchange of best practices, real-time communication between relevant actors, funding and innovation.
Through the initiatives already launched - the European Plan to fight cancer and Cancer Mission - cancer, must be the first disease that the European Union fights against, in a different way.
Innovation must become a factor that unites Eastern and Western Europe, it must not be a factor that divides even more. No one should be left behind, let alone in the field of cancer.
Read the full position paper
The Annual Report of Centre for Innovation in Medicine shows that the volume of innovations in the medical field is becoming larger and more difficult to encompass, but the high speed at which concepts, paradigms, diagnosis algorithms and treatment schemes change is also impressive.
Technology is the one that contributes to the greatest extent to this exponential development, as technology also helps us implement these innovations in health systems for the benefit of citizens.
We, as a society, have the chance to be contemporary with a fundamental and accelerated transformation of health, but also the responsibility to make access to innovation a reality, in a timely manner and in a cost-effective way.
Read the full State of Innovation 2019 Report